Aşa cum spuneam în postarea anterioară, traversez o perioadă foarte fericită.. atât de fericită încât a reînceput să îmi fie teamă pentru viaţa mea sau să mă enerveze mult faptul că trebuie să mai şi dorm.

Am să mă întorc la somn.. nu aş ştii ce să spun mai întâi şi chiar dacă am două idei care se distanţează de celelalte:) ... fie n-aş putea acum să ascund bine în cuvinte ce aş vrea să spun (şi nu pot să spun..), fie n-aş putea să scot în lumina cuvintelor o experinţă greu de descris, dar absolut formidabilă - un concert al lui Stravinsky la care m-a invitat ieri Alina.. Mi-ar fi plăcut să punctez şi excursia mea de azi cu Ile la Tîrgovişte sau despre cum e să ai prieteni cu care să te cunoşti atât de bine încât să nu fie nevoie să vorbeşti şi să ne spunem totul numai prin felul în care respirăm acelaşi aer.. 

Am să mai adaug totuşi un paragraf, sigurul pe care l-aş mai scrie şi acum, din prima mea încercare, ce-i drept eşuată, de a scrie şi în altceva decât în paginile blogului: 

"Pentru mine Făt-Frumos este de fapt un Don Quijote, iar romanul cu acelaşi nume este, dincolo de toate, unul de dragoste.. Este eroul care are curajul să înnebunească în direcţia în care puţini reuşesc, cea a cavalerismului. În carte, autorul îl obligă să depună armele şi idealurile pentru a exersa psihologia inversă asupra cititorilor săi. Astfel, Don Quijoţi reali de data aceasta, nu livreşti.. ar trebui să se simtă îndatoraţi să urmeze tot ce este mai bun în ei, scoţând la iveală şi ce este mai bun în ceilalţi, chiar şi acolo unde tot binele nu rămâne decât o iluzie"

Vă îmbrăţişez .. :)