duminică, 6 iulie 2008

Me eeeeeeee

Sunt multe lucruri apartent simple pentru care credem ca stim raspunsurile. Spre exemplu, credem ca stim ce inseamna un prieten bun, dar abia atunci cand incercam sa facem referire la natura lui, apar dificultati. Eu inca nu stiu cum sa fiu un astfel de exemplar, dar stiu cum trebuie sa fie prietenii mei buni.

Ile, spre exemplu, indiferent ce enormitate fac, ea se amuza sincer. Toate aiurelile care mi se intampla si pe care eu mai ales le provoc, se implinesc cu totul abia atunci cand ea rade de ele si apoi rad si eu de ele...:) Principala cauza pentru dezastrele pe care le provoc este aceea ca eu ma incapatanez sa imi imaginez viata si sa acord tot felul de semnificatii razlete lucrurilor. Viata de fapt este aceeasi, este simpla si regulile se stiu bine de la inceput...

Ile ma vede altfel. Ea spune ca de cate ori fac ceva tembel are in mintea imaginea unui berbec pe care l-a vazut ea la Zoo.. in paranteza fie spus, oitele se mai gasesc in Bucuresti doar la Zoo. Si aceste berbec dadea neobosit cu capul in gard. A reusit la un moment dat chiar sa aterizeze in fund se pare, dar asta nu il impiedica sa zdruncine imprejmuirea in cotinuare. Ca orice prieten bun, Ile da sfaturi:), dar ea le da sub forme de parabole - ceea ce este de apreciat avand in veder eca majoritatea o fac sub forma bancurilor:) ,,Vio, trebuie sa incetezi sa mai darami garduri, fa-ti tu un gard Vio, fa-ti gard..."

Si pentru ca tot acest post sa nu fie numai despre mine (nu stiu ce m-a apucat), tin sa consemnez aici o maxima pe care am citit-o azi si apartinea lui Jacobsen. Acesta spunea ca viata unui om valoareaza atat cat poate acesta sa viseze. Asa ca... visati-va:) probabil ca am sa visez si eu in continuare ca nu exista lupi dincolo de garduri... suntem toti niste oite.