marți, 18 septembrie 2007

Prietenele mele 2 - Evadand din sfera iubirii


Urma sa postez un articol despre fostele iubiri si despre puterea lor. Despre foste iubiri care au puterea sa te aduca printre cei vii dupa ce ai cazut 30 metri in gol noaptea intr-o prapastie in Austria asa cum i s-a intamplat Anei. Si despre fostele iubiri care te obliga la un exil dureros dupa ce el a sunat sa te intrebe cum ii faceai tu pastele ca sa ii faca si el actualei iubite.. Poate nu exilul era cel mai bun raspuns, ci sa il suni in timp ce erai si tu intr-un magazin de lenjerie intima pentru barbati si sa il intrebi cat purta el la slip - actualul tau iubit avand ,,chestii" de cateva ori mai mari si tu nestiind cum sa traduci asta in marimi..

Si totusi... ce daca nu ai spus decat o data ,,te iubesc" in viata ta si nu ai sa mai poti spune?! Ce daca sufletul tau a fost defrisat si ars si poate nu va mai creste nimic acolo?! Prea suferim din ,,dragoste" si uneori ma gandesc ca prea multe teme ale culturii s-au intoxicat de atata dragoste. Sunt atat de multe alte forme de a te bucura de oameni si viata... prietenia, forta de a cunoaste lumea prin idei si nu prin atingeri, empatia si magia fascinanta a tolerantei...

Teo a electrizat atmosfera micului nostru grup aseara. Este un coleg de facultate mult prea savuros si nu stiu daca am mai ras vreodata mai mult. Poate il conving sa isi faca si el blog si sa cititi in stilul lui incredibil despre cum e sa iti platesti datoriile la carti strecurand canapeaua pe geam sau vanzand aragazul. Despre cum este sa fii un zeu pe santier si sa visezi ca se scriu carti despre tine in timp ce tragi un pui de somn in baraca ta fara sa te deranjeze nimeni pentru ca oricum betonul se toarna in 30 minute... Despre pasiunea pentru limbile nordice si nu despre masini, despre 6 luni in Anglia la cules musetelul din salata si asparagus si despre cum numai un ungur l-a rugat cu mancare...

Viata este o aventura de-a dreptul superba...

vineri, 14 septembrie 2007

Agent al Mosadului.. sau uneori nu e bine sa innoti in apele propriei tale minti

Un prieten mi-a spus de curand ca este agent SIE. Nu stiam daca sa cred asta sau ca pur si simplu a citit prea multe carti de Pavel Corut... Acest prieten al meu a fost mereu un pic mai special.

Dupa multe povesti am indraznit sa il rog sa verifice pe cineva. Acum mai bine 6 ani am cunoscut un tip ... foarte misterios de altfel, foarte zgarcit cu detaliile priviind viata lui. Uneori credeam ca situatia asta mai mut decat misterioasa avea de-a face cu faptul ca el era cu 10 ani mai mare si ne cunoscusem si intr-o maniera neconventionala - chat room. Mailuri au curs timp de 2 ani, eu ma credeam indragostita si imi imaginam ca viata mea va incepe sa se dezvolte in jurul lui odata ajunsa in Bucuresti. Insa n-a fost asa.. nu s-a intamplat nimic. Si acum parea sa fie o ocazie buna sa strapung bariera... Sa aflu ce era cu viata lui mi se parea o datorie fata de mine si fata de ideea de mistere nerevelate pe Terra. Stiam ce lucreaza, ca nu este casatorit si nu are copii... si totusi...

Prietenul meu agent SIE mai mult sau mai putin sau deloc imaginar imi spune ca va dura cel putin 10 zile sa afle si ca nu va putea sa imi dezvaluie informatii in cazul in care este persoana publica sau agent la randul lui. Dupa 2 saptamani:
- Hei, ai aflat ceva?
- Nu... si mi s-a spus de sus sa o las mai moale. Eu cred ca este agent al Mosadului...

miercuri, 12 septembrie 2007

Momente nesuferite

- intelegi ca ce credeai ca iti place la nebuie nu iti place deloc. Si acum incotro ?

- intelegi ca ceva iti place prea mult si din pacate la un moment dat tot sa va consuma sau va expira. Din doua una;

- tu nu iti mai faci griji pentru tine si isi fac altii pentru tine.. ,,daca nu vii la mare cu noi, te bat", ,,daca nu vii la examen luni, te bat.. iti aduc eu maine conspectele mele si le citesti cu sfintenie", ,,e un post liber nou la noi la firma, nu vrei sa aplici?" etc. Grija altora uneori te maguleste.. alteori simti ca iti aduce atingere transformadu-se in lipsa de incredere in fortele tale - Am viata mea si ma descurc!

- tu iti faci griji pentru altii si te transformi intr-o persoana pe care nu o mai ai la suflet - ,,e un post care cred ca ti s-ar potrivi", ,,pune mana si mananca!", ,,cred ca e cazul sa-ti iei inima in dinti si sa iti urmezi visele"...

Xkcd.com




Am descoperit la Vivi pe blog xkcd.com. Teribil de amuzante... El a postat o favorita si ma gandeam sa va arat si eu preferatele mele.

Hartie japoneza

Stau si ma gandesc ca am postat adresa blogului meu pe siteuri asemenea unor repertoare de bloguri insinuand intr-o mica descriere cum ca al meu ar fi amuzant. Si ma uit la ultime posturi si nu par deloc saltarete, comice si exuberante.

Am avut ieri totusi un moment foarte placut. Cautam cu Ile prin centrul vechi tuburi de culoare pentru picturile ei. Intr-unul din magazinele dintr-o curte interioara am gasit un salon numai cu diferite tipuri de hartie.. o multime de culori, texturi, formate... inclusiv calc in cele mai puternice culori si hartie japoneza.

Hartia japoneza sau washi ramane dupa 1400 de ani un produs fabricat in mare parte manual din fibrele a trei arbusti. Este o hartie netratata chimic si, ca atare, itemuri cu inscrieri pe asemenea tipuri de hartie exista si dupa 1000 ani. Washi este folosita numai pentru arhivare, ci si pentru figurine, colaje, abajururi, paravane sau pur si simplu pentru pereti de hartie in casele de bambus. Este o hartie cu putere mare de absorbtie si are si flexibilitate (poate fi cusuta). Imprimarile pe anumite tipuri de hartie japoneza sunt alterate si materialul contribuie astfel artistic.

In salonul acela cred ma simteam ca vrabiutele care se balaceau acum cateva zile in apa stransa pe langa o cismea in parc. Cred ca sta in firea oamenilor sa se simta inspirati si satisfacuti nu numai de lucruri simple ci si de lucruri mai mult decat elaborate. Pur si simplu vine o vreme si pentru asta.

Segregarea

Azi am inteles ca oamenii cu care ajung sa interactionez se impart in 2 categorii.

Prima categorie este a oamenilor in fata carora te simti complet dezgolit. Iti induc o stare de infrigurare si te atrag ca un neon, tu fiind redus la ipostaza unui fluture. Simti ca viata se reduce la o plutire. Simti ca ai putea sa le spui atat de multe, ca in ei sau in toate actele legate de ei lasasluieste Sensul pe care tot il cautai. De atata infrigurare si emotie, fiecare bataie de aripi devine un spasm. Perceptiile devin halucinante pentru ca lumina neonului este rece si intunecata. De fapt nu mai intelegi nici ce intelegeai pana atunci si sfarsesti lamentabil prin a te repeta si a iti da seama cat de unilateral si subdezvoltat esti. Te-ai iluzionat ca toata comunicarea ar fi o inraurire si de fapt e doar un drenaj.

A doua categorie este a oamenilor in fata carora te simti camuflat si in siguranta si tu de fapt esti mai gol ca niciodata. Nu este insa cazul oamenilor in ochii carora vrei neaparat sa inscrii. Dar e atat de placut.. si nici macar nu te-ai dezvaluit in trepte. Nu plictisesti si nici nu ai putea vreodata. Fara regie si fara teama. Esti tu complet fara sa te epuizezi si renascandu-te in fiecare minut.

marți, 11 septembrie 2007

Cado

Azi mi-am dat telefonul mobil de bunavoie cu tot cu numar si cartela. Nu mai vreau sa stau sa astept sa sune sau sa raspunda cei cu care incerc sa comunic si sa ma caute oameni care nu as vrea sa ma caute. Oameni care vor ceva doar pentru binele lor propriu. Am obosit si nu mai am nimic de dat. Si nu mai vreau sa astept.

Mi-am pastrat totusi mp3 playerul... Ma simt ca o leguma fiarta, coapta pana la devitaminizare si pusa in borcanul de zacusa. Muzica e conservantul meu, aspirina.. cum vreti voi sa-i spuneti.

vineri, 7 septembrie 2007

Omul ca opera de arta

Exista oameni care comprima ce este si ce a fost mai frumos in existenta ta... Sunt simboluri umblatoare. Si sunt intangibili si revelatori. Cu mainile in buzunare, cu privirea curioasa, cu zambetele abia subintelese. Provoaca emotii mai puternice decat un cantec, o fotografie de arta sau cel mai spectaculos rasarit.

Nu este vorba de atractie fizica sau de inteligenta conversatiei..Sunt doar un dispozitiv de absorbtie al timpului. Si tu fara timpul tau esti in sfarsit deplin.

Din neputinta dam vina pe sistem

Nu conteaza ca este un sistem politic sau unul de prejudecati... noroc ca exista ele pentru a stramuta vina grea din spatele constiintei noastre. Ne place sa ne mintim frumos - cel putin din cand in cand.

Post-ul anterior este un abuz al abordarii feministe. Shame on me:)

joi, 6 septembrie 2007

Traim intr-o lume a barbatilor...

Situatia nr. 1: Sora mea ii spune unui tip ca in seara asta nu iese. Tipul se incapataneaza si intr-o ora o suna si ii spune ca e in fata blocului. Miha ca o fleata se simte flatata si iese...

Situatia nr. 2: Dupa mai bine de cateva luni ii povestesc unui tip cum am refacut drumul pana la el acasa, cum m-am ratacit si am intrat in panica, ca am stat un minut in fata ferestrei adulmecand lumina si apoi am plecat.. Ce imi zice el?! Ca sunt nebuna... nici macar un ,,imi pare rau ca nu ai indraznit sa urci"... si eu acum ma simt ca un monstru obsedat...

De ce noi fetele nu putem sa facem chestii ,,viteaze" care sa fie apreciate ?

Life is not fair...

miercuri, 5 septembrie 2007

Teama

De mai bine de cateva saptamani, in copacul din fata ferestrei atarna o punga. Noaptea cu umbrele si vantul ei o umplu de viata. Punga din spatele geamului incearca sa spuna ceva si eu nu mai inteleg. Nu inteleg.

Ma tot plimbam pe o bucata din peronul de la metrou si la un moment dat toti din jurul meu faceau acelasi lucru. Devenise un ritual pe ritmul din castile mele. Si eu nu eram nimeni aparte. Eu eram ei si ei erau eu.

Unii oameni par atat de tristi si incorsetati ca pur si simplu numai faptul ca respira ii axfiziaza.

Si mai mi-e teama de momentul in care intelegi ca ai gresit prea mult ca sa mai poti face ceva sa repari totul.