luni, 12 noiembrie 2007

Curtea Veche

In primul rand de ce i se spune Curtea Veche - pentru ca a existat Curtea Noua construita la inceputul secolului XIX pe Dealul Spirii de catre Ipsilanti, insa aceasta constructie din pacate a ars.

In fata palatului de la Curtea Veche este o statuie a lui Vlad Tepes si in fata statuii troneaza mai nou un sir de bancute albe pe care scrie cu rosu SULTAN. Banuiesc ca fac obiectul unei donatii, insa am stat lung si m-am gandit ce poate sa insemne...: (1) ca sultanii au stat la picioarele lui Tepes, (2) ca traim o alta epoca europeana in care simbolurile se contopesc sau macar pot sa stea pacifist si fericit-economic unul langa altul sau (3) ca pur si simplu si in secolul XXI tot mai suntem cotropiti de otomani de data asta cu bancute. Bancutele au fost asezate smechereste, cum ar spune un coleg de-al meu.. daca te asezi pe ele stai practic cu spatele la Tepes si admiri cladirile cu bulina rosie gata sa isi dea sufletul la primul cutremur. Un fel de ,,priviti cum Romania se prabuseste, uitand de ceea ce conteaza"... Acum fiecare intelege ce vrea, fiecare cu preconceptiile lui si asta mai ales in lipsa de explicatie narata pe obiectele de mobilier urban.

Intrarea in muzeu este gratuita pentru studentii de la arhitectura; pentru cei de la constructii - nu, nu. Ma intreb cat timp va mai dura pana cand Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti cu tot cu asociatia ei studenteasca vor deveni constiente de proprile lor branduri si vor invata sa si le administreze in favoarea studentilor...

Dar mai bine sa va povestesc despre ce poate sa vada studentul la constructii in Curtea Veche pentru pretul de 1 leu. Cladirea, atat cat a mai ramas din ea, este in proces de restaurare. La subsol la capatul traveelor se afla cadre metalice ca expresie a reabilitarii. Cadrul urmeaza linia arhitecturala si e cat se poate de vizibil cu tot cu toate lucrarile executate la zidarie.

La capitotul ,,asa nu" se poate observa pe una din laturi o centura din beton armat turnata sa sustina cupola din zidarie. Din pacate, atunci cand s-a decofrat probabil, betonul a fost smuls de pe armaturi lasandu-le vizibile si expuse.

Trecand insa peste digresiunile tehnice, ce m-a impresionat cel mai mult a fost poporul de pietre funerare, cruci de piatra si chiar placi comemorative ce consacrau personalitati ale regimului de inainte de '89. Istoria nu este despre trecut si nu este obiectiva. Istoria este despre azi, este selectiva si este despre cum alegem sa ne raportam la noi insine.

2 comentarii:

Anonim spunea...

www.spotdesign.ro

unul dintre congruenţi la întîmplare prin ... spunea...

Tabloul băncuţelor ghiduşe este intregit de banerul imens pe care este etalat un întreg bulion de semne: Petre Ţuţea, Nea Vlad însuşi, cu degetele în semnul victoriei, în virfuri de degete însa poarta două ţepe in care sînt înfipţi doi turci mici, mult mai mici decît Ţepeşul mult mai mare, cam ca la îimparaţii romani care se repreyentau mult mai mari decît orice muritor. Intr-un mic medalion este pomenit ordinul Muşatinilor... curat meşteşug de tîmpenie.