duminică, 4 noiembrie 2007

Despre fetele aceleasi monede sau omul fara vise


Sunt oameni care ii intalnesti o singura data in viata dar te zguduie puternic. Acum doua zile am avut ocazia sa ascult un prieten de-al bunicului meu in varsta de peste 70 ani care a lucrat cativa zeci de ani in mina, are 7 copii si multi nepoti si stranepoti. Povestea cu voce ragusita si cu lacrimi in ochii despre cat de mult si de greu a muncit toata viata sa si cu toate acestea simte ca nu a castigat respectul nimanui. Poate nici respectul de sine. Cu ce si-a gresit ?

In perioada comunista oamenii au muncit mult arestati intre granitele tarii dar poate cel mai dureros... au fost inchisi in celula de cativa metrii patrati la care fusese redusa fiinta lor. Li s-a spus simplu ca erau generatia de sacrificiu. Individul era o singura piesa dintr-un angrenaj imens. Au invatat sa arda etape, sa nu viseze si sa nu creada decat in teama. Acum insa traim in capitalism. Din punctul de vedere al individului este oare vreo diferenta ? Toate visele, dorintele, nevoile lui au fost si ele confiscate. Nu poti sa nu iti faci prieteni si sa nu te distrezi cu ei, nu poti sa nu te indragostesti, nu poti sa experimentezi diferite forme de arta sau de cultura fara sa nu satisfaci un plan de markenting. Originalitatea sau refuzul de a te adapta se transforma invariabil intr-o tema comerciala. In ambele cazuri - capitalism si socialism - nu mai stii exact ce vroiai tu cu adevarat si cine esti. Inainte nu puteai visa, acum visezi vise care nu mai sunt ale tale.

Un fost coleg imi spunea ca iubirea aceea atat de des invocata, si datatoare de atata emulatie nu prea exista... La Rochefoucauld citat de A. Paleologul intr-o carte despre care planuiesc sa va povestesc, spunea ca putini oameni s-ar mai indragosti daca nu s-ar mai vorbi asa mult despre dragoste si ca mare dragoste nu este un fenomen natural ci unul cultural..

Natura omului ramane dupa secole de istorie cea mai teribila arma impotriva sa.

3 comentarii:

Anonim spunea...

Refuz sa cred ca indragostesc pentru ca mi se spune!

Viorelia spunea...

@ anonim
era doar o idee... si ideile sunt asemenea hainelor, sa spunem... imbraci altele in fiecare zi. Cum reusesti sa iubesti fara sa cunosti ?

Anonim spunea...

da da asa e...va spun eu .....iubim pt ca ni se spune.
salut Vio :)