Sa ai prieteni e un lucru bun. OARE ? Cum ar fi sa nu ai nevoie de prieteni ? Sa vrei sa spui ceva sau sa faci ceva anume si o persoana care trece pe langa tine sa fie instantaneu disponibila sau sa rasara asa de nicaieri. Mereu alta persoana si mereu exact cea care trebuie. Celalalt sa nu iti dea dreptate dar nici sa te contrazica; sa te asculte si sa spuna ceva care sa te faca sa respiri sub greutatea propriilor tale idei. Fara obligatii si fara sa imi mai vezi apoi vreodata...
Cum ar fi sa poti sa saruti tipul care sta pe scaunul de vis-a-vis in metrou si in timpul acesta inelele pretensionate cu latimea de 1 metru ale tunelului sa se desfaca si sa dispareti undeva dupa ele... ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu