joi, 18 septembrie 2008

Viata in lipsa mea

eu nu traiesc pentru mine, desi as vrea atat demult... am ajuns in punctul in care nu mai pot sa fac nimic sa schimb aceasta lamentabila situatie. clar eu traiesc pentru altii si ei stiu prea bine asta. benefic este ca ei sa aiba impresia ca tu traiesti numai pentru tine si sa te convinga sa traiesti pentru ei. de aceea sunt lame, looser, fraiera...

si sunt oameni pentru care nu traiesc dar pentru care as vrea atat de mult sa traiesc.. sa fiu eu plantuta care le elibereaza oxigenul... si pentru ca nu am acces la existentele lor, in sufletul lor, ma trezesc ca vreau sa fiu o musca, o fiinta invizibila sau sa le citesc gandurile... in fine, sa dezvolt superputeri si sa paticip la existenta lor in fiecare moment. acum cateva seri mi s-a oferit ocazia sa particip la viata cuiva, sa mi se ,,releveze" toate secretele.. fara ca eu sa insemn nimic... sau mai bine spus fara ca sa mai insemn nimic - ,,nici macar o secunda". I still got my wish. ce amar e uneori sa ti se indeplineasca dorintele...

si nu mai vreau sa fiu propria mea natura.. adica nu pot sa nu fiu un om rau... probabil ca asa sunt salvata..

Nietzsche a avut prima criza de nebunie cand a asistat la bataia si agonia unui cal in plina strada... si are cel mai sumbru sistem de explicare a omului si a lumii din cate am apucat sa citesc pana acum. pentru el nu exista cunoastere obiectiva, doar sisteme de persuasiune. cu alte cuvinte faptul ca cineva vrea sa te convinga ca 2 cu 2 fac 4 este dovada faptului ca vrea sa isi exercite vointa de putere asupra ta. 2 plus 2 in realitate fac oricat. asadar, probabil ca tot progresul istoriei este cea mai avansata forma de sclavie... de aceea eu nu simt ca traiesc pentru mine, ci pentru altii... clar nu trebuia sa merg la scoala...

Un comentariu:

liviu spunea...

gindestete la toate lucrurile ce le faci singura(asta ca sa nu existe dubiu), fara sa te observe nimeni si pe care le faci pentru ca iti provoaca placere...ex: sa dansezi, sa asculti muzica ce-ti place, sa citesti cartea ce-ti place da nu-ti trebuie, sa maninci dupa pofta inimii ceea ce-ti place si asta poate chiar intr-un mod grabit si lacom, sa te mansturbezi sau infine sa te stimulezi sexual de una singura... toate astea le traiesti pentru tine.
acuma care ar fi raportul? cit de mult traim pentru noi si cit pentru altii
s o gramada de feluri in care traim pentru altii... si dap ma consider precum multi altii un sclav in societate, ba ca tre sa fac ce fac ca sa multumesc societatea, ba ca s unul dintre cei multi care munceste pentru bunastarea celor putini,ba ca ma simt indoctrinat.