joi, 19 martie 2009

Cu 2 titluri de data aceasta; nu reusesc sa ma decid...

Imi place nespus senzatia pe care o ai atunci cand te asezi sa scrii fara sa ai cea mai mica idee despre ce vei scrie. Incerc sa ma conving ca este placut sa scrii, mai placut decat a citi.. si imi este imposibil. Probabil ca am sa abandonez brusc la un moment dat pentru a citi ceva.

Am vazut un film ieri.. de data aceasta nu am sa spun despre ce film este vorba... Am sa spun insa ca am ales sa inteleg din el ca oamenii sunt slabi, neputinciosi pentru sine... incapabili de a face ceva pentru ei, ci numai pentru ceilalti. Doar pentru ceilalti pot fi puternici si in consecinta avem o nevoie de ceilalti ca de aer. Nu este o pledoarie pentru a fi mai ,,umani" aici.. E doar groaza pentru ca acest ,,adevar" survine abia atunci cand te-ai decis sa renunti, sa fii singur, sa fii egoist..

In alta ordine de idei, ce alegi intre o viata fara sens si una ,,imperfecta" ? Cum alegi sa te sufoci ? Sa nu poti sa spui sau sa spui si sa nu te poti auzi nici tu ?

Am sa ma opresc aici.. urmeaza inca o noapte prea scurta, picioarele si mainile de jeleu, masa luata in statiile de metrou, alte ganduri nerostite.. mi-e greu sa imi aduc aminte ce trebuie sa visez. A, da.. trebuie sa ma indragostesc.. asta o rezolve totul.. si genul de iubire care sa nu te mai aduca in pragul tabloului lumii ca un imens budoar - iubirea care sa te faca sa crezi ca mai exista si altceva decat ea.

P. S. Titlul 1: Culmea egoismului
Titlul 2 : Singurul raspuns este acela ca nu exista nici un raspuns.

2 comentarii:

Anonim spunea...

Vio...sa fii puternic pentru cel de langa tine te face mai uman...daca ai face totul doar pentru tine ...te ai inchide in propria carapace si nu ai mai fi capabil sa interactionezi cu cei din jurul tau...avem nevoie de celalalt ca de aer tocmai pentru a ne descoperi pe noi....iar asta e minunat...

liviu spunea...

da intradevar pentru altii poti face mult mai mult decit pentru tine... e f simplu pentru ceilalti apare bucuria de a fi erou ce se sacrifica...pentru tine n-ai putea fi erou niciodata oricit te-ai sacrifica
ai tu ceva cu iubirea, cred ca toti ne dorim asta. da de-ti faci un tel din ea vei ajunce sa ai asteptatari nefiresti atit de la el cit si de la mediu.
cind m-am simtit marginalizat, tradat, neinteles, mi-am dorit si eu acest sentiment inaltator excesiv de mult. cu timpul am cunoscut diferite forme ale sentimentului si o gramada de situatii si medii in juru-i.nu-i rau sa iti doresti asta rau este ca pacalita de imaginea lui in forma inaltatoare sa uiti sa te bucuri de micile iubiri ce ti se intimpla sau se pot intimpla... nu ma refer doar la o persoana.
consider ca te poti bucura pe deplin de iubirea unei stringeri de miini fara a avea pretentia ca aceasta sa duca la marea iubire.
cum puii mei sa planifici treaba asta? lasa iubirea sa faca ce vrea ea sa se dezvolte si sa se joace cum ii este dat sa fie ... sa oscileze sa fluctueze...
multi au caracterizato ca fiind salbatica si tu vrei acuma sa o domesticesti, sa ii creezi mediu prielnic, sa o dezvolti doar acolo unde tu consideri ca merita a creste?
imi cer iertare m-a luat valu' poate are de a face de la ultima discutie.