miercuri, 22 iulie 2009

Justitia oarba

Am urmarit azi pe Zone Reality cateva secvente dintr-un documentar despre ingrijirea medicala a detinutilor. Erau prezentate cazurile unor detinuti cu boli grave, faze terminale.. Am avut dintr-odata sentimentul unei mari nedreptati si nici macar nu avea de-a face cu starea lor de sanatate, ci cu faptul ca erau inchisi. Am inceput sa ma intreb cati dintre ei regreta, cati dintre ei ar alege sa faca altceva daca ar putea da timpul inapoi sau de acum incolo... Nu mi se pare drept sa mai ramana inchisi cei care ar alege sa faca altfel. Dar cum poti masura regretele, parerile de rau?? Cum te poti increde in ele? Fara-ndoiala oamenii nu au putut dezvolta o stiinta in sensul acesta - aceasta capacitate a ramas captiva in mainile instantelor divine... Noi ne incredem ca atare de secole, mai degraba in slabiciunea noastra decat in puterea de a intelege, de a alege sau de a ne schimba..

In apararea sa, Socrate a spus la un moment dat ca cei care se tem de moarte, se cred mai inteligenti decat sunt de fapt pentru ca nu au cum sa stie daca ceea ce urmeaza vietii este neaparat mai rau. Un astfel de argument poate fi eliberant pentru multi condamnati, numai ca de la o vreme ne inlantuim febril si plini de dezgust unii pe altii cu cat mai multe vini. Cand epuizam vinile pentru ceea ce suntem, exista o lista nemarginita pentru ceea ce nu suntem. Nu au mai ramas din noi decat niste monstrii legati si inerti.

Eu:) .. Catalina mi-a facut observatie ca folosesc (eronat) ,,din cauza" in loc de ,,datorita".. Pentru mine, nu stiu cum am ajuns aici, pana si lucrurile pozitive le valorizez negativ..


Niciun comentariu: