Numai un vis

Coşmarul unui ocheralist este să nu îşi găsească ochelarii. E ca şi cum ţi-ai pierde echillibrul, imaginile se rup în făşii mov, chiar nu ştiu de ce sunt mov ..
Aseară am descoperit că este ok să nu îi porţi uneori pentru că te poţi uita la oameni fără să îi vezi. Ar putea să fie tot ceea ce nu sunt. Dar de fapt, viaţa e până la urmă numai un vis.. realitatea nu o vedem niciodată indiferent ce ochelari purtăm. Cu toate acestea, visul perfect, suprem este să alegi să îţi spui că eşti realist .. că lucruile sunt aşa cum le înţelegi şi să fii în stare să nu pierzi firul lui roşu.. Dacă ţi-ai spune că nu eşti realist, că totul este numai vis.. să cauţi realitatea cred că ar drena totul din tine şi apoi ai descoperi că este imposibil de găsit. Visul ca realitate este visul perfect pentru că numai el te poate face să visezi şi mai mult. Poate că acesta este temeiul existenţei noastre, principiul de sine stătător care nu decurge din nimic altceva şi se autoalimentează.. :P iar noi laolaltă nu suntem decât nişte vise încurcate, întretăiate şi ne străduim să rămânem în plasa celorlalţi..