Eu hibernez vara. Am si o mie de belele pe cap. De fapt nu sunt decat cateva, dar sunt asa grave ca fac cat 1000 de belele obisnuite. Si bineinteles ca nu fac nimic. Ma mortific toata ziua ca trebuie facut ceva. Fac multe planulete si listute doar ca sa observ apoi ca nu s-a ales decat listuta si planul de ce trebuia sa fac.
Sa scriu pe blog ar fi ca si cum m-as indeparta fatal de liste, de planuri... Si cu atatea planificari, nu mai stiu cum trebuie dusa viata - numai in limita unor planuri sau in afara lor?
De curand ma gandeam ca traiesc intr-o tara in care la fel nu se stie daca are sau nu un plan si ca este dominata de oricare cultura mai putin de propria ei cultura. Spre exemplu, cum interpretezi atunci cand cineva iti spun ce simte sau ce nu simte in engleza? - cu toate ca pana atunci ati purtat o conversatie in romana ca 2 romani ce sunteti? Cati dintre noi incerca sa traiasca de fapt ca in filme, ca in stiri? Poate ca eu fara sa imi au seama vreau sa fac din viata mea un talk-show. Ducem vieti atat de goale incat numai evadarea in imaginar, inscenat si el, ne mai face sa simtim ceva? Vreau ceva numai al meu..
Am revin... pana una-alta, toate cele bune tuturor.
Un comentariu:
primul pas este sa-ti doresti, al doilea e sa incepi sa vizualizezi, urmatorul e sa fii convinsa ca ti se cuvine si sa crezi in existenta acelui "ceva", apoi... nu-ti ramane decat sa astepti pentru ca orice iti doresti apare in monetul in care esti pregatita si toate in jurul tau se vor aranja in asa fel incat visul tau sa se transforme intr-o realitate frumoasa... si atunci sa te tii bine!! vio, sper obtii orice iti doresti! toate cele bune si tie, si cum imi zice mereu tatal irinei: complimente parintilor! te pup,
cu drag, ile
Trimiteți un comentariu